…Dumnezeu. Toata lumea a auzit de Dumnezeu. Cine/ce este el?
- Creatorul omului. Cum a fost creat omul? Nimeni nu stie asta. Religia si stiinta se bat cap in cap. Religia sustine ca omul este creatia lui Dumnezeu. Stiinta e aproape sigura ca omul se trage din maimuta, doar fiindca acele animale seamana cu noi. Care e adevarul? Nu stim. Inca nu exista nimic 100% plauzibil. E ca si cum te-ai intreba cum a aparut Universul, iar un tampit s-ar uita la tine, preligandu-i-se saliva din gura, pentru ca habar n-are ce sa spuna. Unii iti vor spune ca Universul a existat dintotdeauna, pentru ca D-zeu l-a creat. Bine, bine, dar eu am intrebat cum a aparut. Nu cine l-a ‘facut’.
…Si pe D-zeu cine l-a creat? Voi nu intelegeti chiar nimic? Nu va trece prin cap ca D-zeu nu exista si nu a existat? Totul a fost o acoperire, pentru ca nimeni nu stie cum a aparut omul. Cine l-a inventat pe asa zisul Dumnezeu, a fost un om mare. Admir persoana asta. Pe toti v-a facut sa credeti in el. Chiar si pe mine. Si pe tine. Toti am crezut in Dumnezeu. Dar unii, sunt mai arsi la tartacuta si isi cam dau seama cum sta treaba. Ca totul este o minciuna. Biblia. Cine o fi fost si ala care a scris prostia asta, ca si-a batut joc si cu curu’ de voi. Ati inghitit galusca. Voi nu va dati seama?! Daca nu vi se spunea de D-zeu, habar n-aveati de el. Omului i-a fost intotdeauna frica de adevar. Asa ca a zis sa inventeze dracu’ ceva. Si ia uitati unde am ajuns, fratilor.
…Dar totul este in mintea voastra. De ce D-zeu nu are un singur nume? A? Zi! De ce in fiecare tara e un altfel de D-zeu? Nu ar trebui sa fie doar unul singur? Nu vi se pare cam dubios? Cred ca nu. In fine.
…Sa vorbim de subconstientul vostru. Cand te indrepti spre biserica, automat in mintea ta se schimba ceva. Te gandesti ca lucrurile vor fi mai bune, ca D-zeu te va ajuta, etc. Intri in biserica, deja te simti in al 9lea cer. Spui o rugaciune. Te rogi, nu stiu ca sa ti se intample. Subconstientul tau lucreaza. Mai aprinzi si o lumanare, esti fresh. Deja ti s-a luat o piatra de pe inima, te simti relaxat, linistit, cu un chef de ’zilele vor fi mai bune pentru mine’. Defapt tu iti induci in subconstient o stare de bine, o gandire pozitiva. Esti fericit. Dupa 1 zi, 2, 3, un an, rugaciunile se indeplinesc, pleci din biserica fericit, ii multumesti lui D-zeu ca te-a ’ajutat’, gandire pozitiva, etc. Anii trec.
…Dar tu nu iti dai seama, ca aceasta autosugestie te face sa te simti bine. De exemplu ai un examen. Mergi la biserica, te rogi, esti convins ca D-zeu te va ajuta. Oricum pentru aia mergi, cica sa-i ceri ajutorul. Bun. Te duci acasa, inveti super-bine,, dai examenul, treci, ii multumesti lui D-zeu. Dar defapt, TU ai fost propriul tau D-zeu, pentru ca ai invatat. Daca nu invatai, mai treceai examenul? Tu ai muncit pe branci, pentru a trece de acest hop, nu D-zeu. Dumnezeu nu exista. Sau daca ai la serviciu mult de munca mult de munca, te rogi: ‘ Doamne, ajuta-ma, da-mi puterea sa termin mai repede!’ Nu-mi spune tu mie, ca stiu. Asa faci. Faza e ca vei termina mai repede, crezand ca D-zeu te va ajuta. Insa Doamne-Doamne e in mintea ta, un personaj imaginar, el fiind un nimic. TU esti forta. Atata timp cat tu iti vei da o stare de bine in minte, iti va folosi enorm de mult. Exact ca efectul Placebo. Dar asta e efectul D-zeu! LOL
Va urma ca mi-e lene sa mai scriu.
