…Deeeeeci, mi-e îngrozitor de lene, dar tre’ să scriu.
…Buuun. Cum a început totul? Încă nu luasem vacanţă, asta trebuie voi să ştiţi prima şi prima oară. Stăteam noi pe bancă, cum stăm de 17 ani, eu, Ruxi, Florin şi Petra. Vorbeam, mâncam inghetatica, beam suculet, bla, bla, bla şi îi văd chipul Ruxandrei în extaz, dar totuşi discret. ”Veniti la mine, la ţară, la începutul vacanţei?” Noi: ”Daaaa! Desiguuur! Cum să nu!” Şi de-aici pleacă totul. Ne-am făcut noi planuri, ce mâncăm, cum dormim, pijamale, chestii. ”Tu ce faci vara asta?”, ”Merg la Ruxi la ţara, sunt şmecheră!”
…Buuun. Deci noi trebuia să mergem în prima săptămână de vacanţă, dar eu nu puteam veni. Le-am spus să meargă fără mine, nu muream eu acum, nu mă schizofreneam pe asfalt, nu făceam eu spume la gură că nu mergeam acum la ţară. Deci vineri, trebuiau ei să plece la ţara. Dar n-au mai plecat. De ce? Pentru că era ziua bunicii Andreei-Sfârcuri-Butoane:)) Şi au amânat până săptămâna viitoare, în ziua de miercuri. Eu oricum nu mai veneam că eram şi pe stop. Marţi aflu de la Ruxi că Andreea nu mai vine, că nu ştiu ce pixu’ nostru are. Avea nervi şi vroia să bată pe toată lumea, că doar e Ruxi.
…Miercuri se întâmplă ceva. Până să ies eu pe-afară, mă duc în bucătărie să beau nişte suc. Mă întreabă mama: ”Ruxi nu mai merge pe la ţară?”. Eu: ”Ba da, pleacă mâine cu Florin, Cipi şi Petra. De ce?”. Mama: ”Si tu nu mergi?”. Eu: ”Nu, nu merg. Mă mai gândesc.” Mama: ”Pai du-te şi tu.” Eu: ”Hai că merg.” Cobor, merg până la Ruxi la scară, tocmai cobora şi ea. ”Ruxi, vin şi eu la tara”. R: ”Serios? Hai să te pup! Hai mha chiar vii?”. Eu: ”Da mha, dracu’!” R: ”Cum aşa?”. Şi i-am povestit. R: ”Mai bine o întrebam eu de la început, nu să fac aici infarct 1 săptămâna.” Vine şi Florin la bancă. Eu: ”Bha vin la ţară!”. Florin: ”Serios? Faci mişto de noi!”. Eu:” Nu, chiar vin!”. Flo: ”A, da? Super atunci!”. Cipi s-a bucurat şi el. Petra s-a bucurat şi ea. M-a luat în braţe.
…Mi-e lene. Nu mai scriu.
