(-Fragment din jurnal-  anul 645, dupa Atacul Vaticanului)

…Ce patetic. Planuiesc crima asta de ani de zile si simt ca ma prabusesc la poalele unui munte de cacat. Da. Un cacat! Un cacat de sperante ce mi-au ruinat viata asta seaca, in toate momentele ei.

…Nu vreau sa-i ratez nici respiratia, cand se va ineca in propriul sange. Nici mirosul de liliac, florile preferate ale mamei. Mama…o curva ieftina, care n-a apreciat niciodata viata. Ce usor imi aduc aminte, cu cata dragoste am ucis-o. Oh…

Parul lovind-o in tampla, cu putere, doborand-o la pamant, trosnindu-i oasele

Nici macar n-am depus efort. Am ingropat-o in beci, la 10 metri de dulapul ce sta deasupra pamantului infectat de mirosul de putrefactie. Imi aduc aminte cu scarba, cum am carat-o din camera ei, cu parul ravasit si machiaj intins pe fata ei neteda. Poate doar asta-i mai ramasese. Fata neteda, slefuita usor de o Creatie uimitoare.

…M-am simtit ca un muc sfrijit, in loc sa fiu fericita ca am scapat de o mizerie din viata mea. Cu cata ura am aruncat-o-n groapa. Si cu ce plictiseala am indesat pamant in gura ei, sa fiu sigura ca nu va scoate o vorba niciunde. I-am scos si ochii. Ochii ei albastri, marini, divini. I-am tocat in bucatele si i-am pus in ciorba. Ciorba de burta. Burta ei. Cu intestine si acid. Am savurat fiecare bucatica in parte, sa fiu sigura ca nu va ramane nimic.

…O victima noua, un alt vanator.

…Sunt in crime in numele Lui, cu speranta ca-ntr-o zi voi intra in Lacasul Sau. Sunt crime odioase pe care le-am savarsit de-a lungul timpului, pentru o viata vesnica.  Lama coboara iar si iar, metalul ascutit patrunzand in carnea moale.

…Delirez si-acum, cand calatoria mea-i aproape pe sfarsite. Cand imi lovesc bratul si cad din nou pe spate.

…Cand ma apropii.

…Cand calc cu bocancul pe incheietura mainii, strivindu-i-o.

“Nu! Doamne, nu!”

…Deeeeeci, mi-e ingrozitor de lene, dar tre’ sa scriu.

…Buuun. Cum a inceput totul? Inca nu luasem vacanta, asta trebuie voi sa stiti prima si prima oara. Stateam noi pe banca, cum stam de 17 ani, eu, Ruxi, Florin si Petra. Vorbeam, mancam inghetatica, beam suculet, bla, bla, bla si ii vad chipul Ruxandrei in extaz, dar totusi discret. ”Veniti la mine, la tara, la inceputul vacantei?” Noi: ”Daaaa! Desiguuur! Cum sa nu!” Si de-aici pleaca totul. Ne-am facut noi planuri, ce mancam, cum dormim, pijamale, chestii. ”Tu ce faci vara asta?”, ”Merg la Ruxi la tara, sunt smechera!”

…Buuun. Deci noi trebuia sa mergem in prima saptamana de vacanta, dar eu nu puteam veni. Le-am spus sa mearga fara mine, nu muream eu acum, nu ma schizofreneam pe asfalt, nu faceam eu spume la gura ca nu mergeam acum la tara. Deci vineri, trebuiau ei sa plece la tara.  Dar n-au mai plecat. De ce? Pentru ca era ziua bunicii Andreei-Sfarcuri-Butoane:)) Si au amanat pana saptamana viitoare, in ziua de miercuri. Eu oricum nu mai veneam ca eram si pe stop. Marti aflu de la Ruxi ca Andreea nu mai vine, ca nu stiu ce pixu’ nostru are. Avea nervi si vroia sa bata pe toata lumea, ca doar e Ruxi.

….Miercuri se intampla ceva. Pana sa ies eu pe-afara, ma duc in bucatarie sa beau niste suc. Ma intreaba mama: ”Ruxi nu mai merge pe la tara?”. Eu: ”Ba da, pleaca maine cu Florin, Cipi si Petra. De ce?”. Mama: ”Si tu nu mergi?”. Eu: ”Nu, nu merg. Ma mai gandesc.” Mama: ”Pai du-te si tu.” Eu: ”Hai ca merg.” Cobor, merg pana la Ruxi la scara, tocmai cobora si ea. ”Ruxi, vin si eu la tara”. R: ”Serios? Hai sa te pup! Hai mha chiar vii?”. Eu: ”Da mha, dracu’!” R: ”Cum asa?”. Si i-am povestit. R: ”Mai bine o intrebam eu de la inceput, nu sa fac aici infarct 1 saptamana.” Vin si Florin la banca. Eu: ”Bha vin la tara!”. Florin: ”Serios? Faci misto de noi!”. Eu:” Nu, chiar vin!”. Flo: ”A, da? Super atunci!”. Cipi s-a bucurat si el. Petra s-a bucurat si ea. M-a luat in brate.

…Mi-e lene. Nu mai scriu.

…Aruncă o privire pe fereastră şi spune-mi ce vezi. Atinge-mi uşor mâna îngheţată. Auzi doar şoapte uşoare…şoapte care au dispărut cu totul din viaţa ta… Şoapte grele şi lacrimi curgând din acel izvor al nesfârşirii.
…Şoapte în ploaie. Şoapte sfărâmate. Doar şoapte. Doar şoapte de cristal, fără viaţă. Şoapte care te privesc în adâncul sufletului.
…Acum îţi aminteşti? Îţi aminteşti tresărirea din pragul uşii? Cuvintele goale care ţi-au sfărâmat inima? Melodia care ţi-a pus capăt vieţii? Mirosul crud al frunzelor de toamnă? Paşii din ploaie? …În timp ce inima ta a bătut pentru ultima oară şi cerul s-a întunecat, ţi-ai simţit căldura sângelui care-ţi curgea pe faţa infectă. Vântul nu mai sufla.
…Şoaptele uciderii unei virgine nu mai însemna nimic. Acum erau doar şoapte palide, secătuite de sânge.
…Dar sângele va ţâşni atâta timp cât inima va continua să bată.

…Există fapte şi regrete. Fapte fără nici o legătură cu viaţa reală şi regrete care s-au scurs în timp. Mă rătăcesc, mă pierd în sufocarea labirintului, din dorinţa de a rămâne înăuntru, în tine. …Unde şi când se petrec toate acestea? În două lumi care se întrepătrund mereu în imaginaţia mea. Uneori totul pare pierdut şi uitat. Uneori e doar o zi mohorâtă de ianuarie. Câteodată eşti desfigurat de nepriceperea mea, şi pentru o clipă simţi că nu va mai fi la fel.
Nici loc, nici timp, nici o poveste.
…Totul se leagă, şi se intersectează, locuri, vorbe, întâmplări, figuri, gusturi…atingeri.
…Îmi pare că mă umple frigul. Şi plec în liniştea pustie.

…Pfff da! E prima oară când am emoţii de ziua mea. Şi nici nu am inspiraţie să scriu… Dar ce naiba! Împlinesc 17 ani! Drăcie!

P.S: Azi am religie. Hihihi.
P.S: Azi îmi schimb faţă şi freza. Că doar e ziua mea.

Mi-e frică. Acum. Mă întreb oare dacă din acest moment începe o altă eră. Un alt pas măreţ din viaţa mea…

…Dincolo de toate aceste portrete, fiecare pagină se dezintegrează în speranţa unui prizonier molcomit. Eşti pierdut în contemplarea primelor acte furtunoase, în bârlogul conspiratorilor.

Evoci un subiect greu şi dificil

…Oricum te-ai deghiza, sub orice nume te-ai ascunde, te-aş recunoaşte uşor dintr-o mie, după felul în care smulgi viziuni. Te-am urmărit de-atâtea ori. După privirea pierdută de o mândrie inepuizabilă, e unui reflux unsuros, a unei glezne delicate. După deznădejdea mută din aceste rânduri.
…Privesc pantoful din cămară, pantoful rupt, tăiat la spate. Nu ai nici o speranţă împăcată în literatură. Camera se deplasează încet. Te rog, te rog…nu nesabui lucrurile simple, speranţele simple. Incorigibilule!

Făpturi ale locului …Ceaţa se destramă

…Aproape fără cuvinte, într-o ordine perfectă. Ah, dar oare există perfecţiune?
…  Şi simt cum stai acolo, fără vlagă. Şi te întrebi: Tu cine eşti?

Secrete mizerabile

Îmi aduc aminte ca prin ceaţă acea zi. Şi cum totul a fost rostit cu un glas jalnic, speriat şi bolnav. Cu un glas care a rostit atâtea minciuni şi care a făcut atâta rău.

A fost un timp pierdut

Nu ştiu cum se face şi când se face, dar totul s-a întâmplat acum 1 an, sau 2 ani. Dar cu mare uşurinţă aş putea spune acum juma’  de an. Am mers în vizită la fratele bunicului meu. Paralizase.

“Ani, noi am moştenit geniul a zeci de generaţii. Noi suntem nişte genii. Tu eşti un geniu…(vocea îi tremura, îi venea să plângă). Tu vei duce o mare luptă cu ceea ce va urma. Tu trebuie să ai grijă de familia Minea. Trebuie să duci tradiţia mai departe. Să-i spui lu’ tataie să-i ierte , să fim din nou fraţi, să fim uniţi ca altă dată. Să ai grijă de tine, Ani.”

Îmi rostea aceste cuvinte în clipe neînţelese de mine. Nu puteam realiza, nici nu mă gândeam, pur şi simplu nu îmi trecea prin cap!

Mă pierdeam în mulţime…

Îl simţeam cum mă strângea cu mâna lui rece şi uscată. D-abia mai vorbea. D-abia mai rostea un cuvânt. Efortul lui de a-mi spune un adevăr tâlcuit, era pentru mine un drum lung, un drum infinit de lung. Şi astăzi mă bântuie aceeaşi întrebare: „Oare de ce nu l-am întrebat mai multe?” Mâna îi tremura din nou, şi plângea. Niciodată nu am înţeles de ce persoanele rele se căiesc la drum de moarte. Iarăşi îmi rostea acele fraze, parcă le repeta la nesfârşit. Atunci nu-l luam în seamă. Atunci gândeam sec. Spusese “noi suntem nişte genii”. Mă gândeam la el, la mine şi la Adi. Dar ştiu că suntem mai mulţi. Oare unde sunt răspândite acele rămăşiţe ale geniului uitat? În curând vom rămâne decât doi: eu şi Adi. El este deja pe moarte de 3 săptămâni, din câte am înţeles de la mama. Răbdare timpule, rabdare

Va urma

…Şi chiar dacă tu, acum, te gândeşti la resturile materiei prime zburând în cameră sihastră, vei realiză tangenta relaţiilor colaterale din inimă arsă a mâhnirii.

…Vei ofta ca un copac în tiparul clişeelor, ca un vapor plutind pe apele speranţei…dar în zadar…nimic din ceea ce îţi imaginezi nu-ţi este adresat ţie, prietene! Bunul meu prieten! Chiar şi eu greşesc câteodată, într-un impas extrem de jalnic, extrem de meticulos şi castornic. Această lucrare îmi este redactată mie şi persoanei mele pe această palmă jilavă de pământ uscat. Încă din antichitate, când microsistemele închise într-un borcan lipit cu bandă adeziva, îmi făceau cu ochiul. Încă de când am scris prima pagină tomnatică cu picături de ulei. Încă de când am evadat din acel bordel infect!

…Şi aş putea continua aşa o eternitate. Niciodată nu au avut un început, mai puţin un sfârşit încâlcit al urâţeniei. Oare are rost în acest moment nocturn să râncezesc la câteva dorinţe? Oare are rost să-mi implantez o nouă curăţare într-un spaţiu bicubic tangent? Realizez cum energia termică e pe sfârşite, iar relaţia Universului cu Planeta Sferă e pe cale să se încheie.

…E un trecut care nu trece. E o singurătate în vreme de toamnă. Păşesc peste muşuroiul de furnici. Păşesc în ritm moale la început, apoi cu paşi hotărâţi şi tot mai largi…

…Deci…nu prea ştiu cum să încep. Clasă a 10-a? Notele obţinute? Tu?…Uite că ştiu. Uite că am în mintea mea strălucită uimirea unei nopţi de toamnă. Am observat că e foarte la modă să-ţi faci blog. De ce? Că să fi la modă. Mhaaaaa! Păi ce-i asta? Bine, tu în continuare te întrebi: ”Oare ce vrea fătuca asta să spună?” Penibil! Şi că să mă laud aşa puţin, EU am fost prima din clasă care şi-a făcut blog. EU am fost prima care a făcut ( şi face ) senzaţii de-a lungul unui an de zile. Numai EU şi iar EU. Gata cu lauda. Punctuleţ.

…Stefy, Alexandra şi Magda. În primul şi în primul rând, că să ai un blog cât de cât decent, tre’ să scrii corect. Nu cu sh, tz, zt, k, q Aţi înţeles? Mă bucur. Dacă respecţi această lege intrecenta şi compactă cu relieful vârstei unui adolescent ( ce naiba tot spun? ), aveţi un 10 de la mine.

…La oră asta chiar nu am chef de scris. Dar am făcut-o din obligaţie faţă de persoana mea. Adică un om ca mine, nu ar fi scris prostia asta de mai sus. Aş fi început şi eu cu… rândurile scrise azi în caietul de limba romană.

…Şi aşa ca de sfârşit. Clasa a 10-a merge excelent. Nu mă aşteptam la asta. Am note bune. Am trecut şi de un pas foaaaaarte important din viaţa mea, şi e tot ce contează în acest moment. Am mai multă inspiraţie ca de obicei, dar nu am timp. Mai e ceva de zis? Normal că da.

…Mi-am luat invitaţie la bal la momentul potrivit. Am vândut-o la un moment nepotrivit. Şi azi, să zic mai pe româneşte mi-a picat faţa. Noroc că nu de tot. Adică mai pe scurt colegii mei au pus bani şi mi-au luat invitaţie la bal. Asta înseamnă Frăţie! Luaţi şi voi aminte!

…Va mulţumesc mult, mult, mult…,mult de tot! Şi interminabilul: Vă iubesc! ( păi cam asta lipsea ). Adică dacă nu ziceam aceste 2 cuvinte, arătăm ca o proastă.

…Îmi pare rău că am fost la obiect, dar credeţi-mă nu e pe măsura mea să-ţi încălzeşti apa la aragaz, pentru o amărâtă de baie. DA! Dragul meu oraş, Piteşti, a rămas fără apă caldă!

…Ah, si ca sa ma mai laud inca putin, am deja peste 10.000 de hits. Deci sunt tare.

…Ce să spun? Ce să cred? Nimic…Doar aripile îşi întind un dor nesfârşit asupra cerului. Doar o speranţă din întunericul ucigător îţi mai poate prelungi o clipă de visare. Şi atunci, poate vei întreba pe cineva ce s-a întâmplat în acel moment. Şi nu va ştii. Nimeni nu va ştii. Vei fi doar tu, o umbră într-o capcană meschină. Un suflet pierdut în bătălie. …Un monstru. Cu tulburare, vorbeşti singur, ştiind că tiranul nu iartă încă o dată.

Nu mă pot gândi cum timpul din calea mea îmi poate aduce o nouă adiere. Pot doar să tremur ca un copil în întuneric şi să mă rog. Mii de blesteme se abat deasupra unui gând demonios, te va distruge pentru totdeauna! Iar eu voi simţi cum sângele îmi atinge faţa.

…O vrajă se închină în faţa mea şi mă binecuvântează. Îmi jură credinţă veşnică. Dar eu nu am încredere în ea. Sunt doar zeii care au rămas învinşi la răsăritul Soarelui. Soarelea…abolise moartea. Acum doar Oceanul mângâie marginile orizontului, calm. Ce trădare frumoasă. Oh, zeilor! Îl veţi elibera oare de cataclismul răzbunător? Îi veţi da oare şansa readucerii la viaţă? Îşi va îngropa mânia?

…Aprinde flacăra şi las-o să crească. Adu-ţi aminte cine eşti. Furtuna se schimbă în linişte şi deseori cheamă în ajutora€¦

…Ah, ce poate să mai facă cerul împotriva mea acum?

…Ma trezesc eu azi ca de obicei in jurul orei 9. Si ca de obicei merg la baie. Cand am apasat pe clanta am avut o revelatie. V-ati gandit vreodata la planete invizibile si planete care calatoresc in timp si spatiu? Uite ca eu m-am gandit. Scurt si la obiect. Adica, nu incape indoiala ca ar exista asa ceva. Sa nu uitam ca totul e posibil. Poate ca extraterestrii au propriile lor planete invizibile. Poate chiar langa noi se afla o astfel de planeta, ea fiind nedetectabila. Iar micutii E.T sa ne supravegheze. Ce? E doar o teorie. Nimeni nu stie inca. Si bineinteles planete care calatoresc in timp si spatiu. De ce in timp? Daca am calatori in timp, in timpul din Univers, dar un alt timp, fara legatura. Adica aceste planete ar calatori in modul slow-motion, ca sa fiu cat de cat explicita, dar in jurul lor celelalte planete si-ar urma cursul timpului normal, sau poate chiar mai repede.
…Bun acum sa revenim la extraterestrii si la ceea ce am scris in minuscula mea agenda cu Logan. Sa ne gandim putin. Nu stim cum au fost creati extraterestrii. Dar chestia e ca nici noi nu stim cum am aparut. Eu sunt sigura ca ei ne-au creat…din bacterii. Cred ca si ei au fost creati tot din bacteriile planetelor de unde proveneau.
1. Sa spunem ca astia umblau prin Univers, sa gaseasca alte planete pentru a le explora.
2. Umblau, calatoreau, meditau…
3. Planeta Pamant, incepea incetul cu incetul sa se formeze. La inceput praf, roca, si alte chestii folositoare vietii. Era ca o minge puternica. Se spune ca planeta noastra poposise intr-o centura de asteroizi, care contineau substantele de azi. Oxigen, hidrogen, dioxid de carbon si alte gaze. Intotdeauna m-am gandit la ‘alte gaze’. Poate cu ajutorul lor am fost creati.
4. Extraterestrii, cu super tehnologia lor, au dat de urmele producerii planetei.
5. Astia fericiti toti. A dat norocul peste noi. Acum putem planta oamenii.
6. Au trebuit astia sa astepte ani de zile pana la formarea in totalitate a planetei Pamant. Crezi? Eu sunt de parere ca aveau ( si au ) o masina de calatorit prin timp.
7. Pe super bengosul ecran cu plasma antigravitational genevizat, au explorat Pamantul. Adica prin intermediul acestui ecran puteau vedea pana in centrul Pamantului, sa analizeze toate formele de viata incepatoare si umile. Au ajuns sa cunoasca fiecare particica din el.
8. Marele sef a hotarat si a zbierat: Aici vom urmari evolutia bacteriilor ( adica noi oamenii ). Dar totusi e ceva la mijloc aici. Cand a aparut omul? Ca inaintea noastra s-au intamplat atatea lucruri, dinozauri, etc etc. E o confuzie, iar creierul meu nu cunoaste aceste date.
9. Ca sa intelegeti, trebuie sa reflectati. Totul a fost pus la cale, bucatica cu bucatica, asemenea un puzzle. Omul: cum a fost? Urat, mare si paros. Nu stia sa vorbeasca, nu stia nimic. A trebuit sa invete. Cu siguranta a fost ajutat de extraterestrii. Eu vreau sa ajung la o idée, cu ce am scris la numarul 9.
10. Ei, extraterestrii astia ne-au cam folosit drept cobai, cam asa am impresia eu. Iar noi, la randul nostru, folosim drept cobai micutele animale, soareci, hamsteri, maimute, caini, etc. Ce naste din pisica, soareci mananca. Adica ce au facut ei, facem si noi. Ce vreau sa zic? Cum noi urmarim si am urmarit evolutia lucrurilor din jurul nostru, asa ne-au urmarit si ei pe noi.
11. Anii trecut miliarde de ani. Bun. Am evoluat. Am super evoluat. Avem masini, avioane, puteam comunica cu ajutorului telefonului, net-ului, vedem in spatiu, etc. Acu’ gandeste-te si tu dracu’, ca doar nu le zic eu pe toate. Ce vreau eu sa spun este ca rasa umana e extraordinar de inteligenta. Bine, nu chiar toata lumea. Pe noi ne-au impins unii de la spate.

Va Urma

Incepem cu fetele mai intai, ca na’ ele au prioritate:

…Ruxandra: Pai tinanad cont ca esti una din pr. mele cele mai bune …. iti dai seama ca am o parerea buna si tind sa spun ca .. ai un comportament asemanator mie .. in-afara de fazele cu “caca” si cu “Dumnezeu”…fizic nu am nimic de comentat esti ok.. dar esti proasta pt ca iti acoperi partile frumoase pe care le ai .. ai putea sa incerci sa-ti iei ceva cu decolteu, nu exagerat .. blugi stramti .. pt ca ai un fund… ehee nene si daca te-ai tunde si cu breton cum zic eu .. ai fi miss. Nu incerc sa te schimb fizic dar eu zic ca ti-ar sta mai bine asea …psihic esti tampa, ma enervezi la culme cand te iei de DUMNEZEU! mor, imi vine sa te omor asea esti comica cand vb de “caca” asta o faci cam mereu deci ar trebui sa ne fi obijnuit dar…  dar u .. mereu scoti cate o bomba …in rest nush ce sa-ti mai zic.. a sa nu-l mai bati pe bebe ca e si el fata mic  si ai vz cum plange, e el mai dus, de se trage din familie dar ai putea sa fi mai blanda cu el.

P.S: Te iubesc. Gata, sa pui tot.

Si eu te iubesc bha, ca dracu’ numai prostii faceam si inca facem. Aici la bloc, copilarie. Cu multe greutati dar na, trebuie sa trecem peste ele, sa gandim pozitiv. Avem o viata inainte si nu trebuie s-o irosim.

…Stefy: Ah, pai fizic : esti inalta , ai un par lung superb , ai fruntea mare ca a  mea , cand te machiaza Adriana [ bine, sau Blonda ] te schimba total . ceea ce e super tare! ca esti frumoasa, simpla zi de zi, iar cand te aranjezi ,. wtf ? unde e Ani aia diloaica aici ma ” vaiii ce frumoasa e ” . deci .. esti frumoasa. Si psihic..dau cum vrei tu . pai frate mai surprins. imi place gandirea ta . mai ales acu cand ti-am descoperit mai multe secrete [ asta ca le-ai facut tu auzite sau.. citite ] asa. imi place ca esti deschisa la minte ca te gandesti la marea problema care deja ne-a facut sa deschidem ochii cat mai multi .. religia… si faza cu extraterestri… logic ca nu suntem singuri intr-un univers atat de mare…in 2 cuvinte : esti tare ! bravo !

Uuuu Stefy, trebuie sa-l pui si pe Flav sa scrie, ca sa fiti chit.

…Ramona: ok..pai=))..esti un specimen sunt curioasa daca si fratii tai vor fi asa=))nu se stie niciodata…:P:P…in legatura cu aspectul fizic am mai spus n-ai nevoie de prea multe retusuri:))c retusuri ma?:))adik esti bne asa..daca vrei sa te machiezi stii la cine sa apelezi de fapt ai o groaza de variante:))poate daca te-ai indrepta:X:X:X ar fi bine..:X:) daca n-ai placa ti-o dau eu na=))numai sa te vad indreptata ca imi place mie cum iti sta=))asa…vopsita..nu stiu daca te-as vedea…un negru alabstrui ca sa fi si mai pocahontas decat esti=))(am scris bine?:))) asa pai nu sh..ti-am zis un creion si un rimel ar fi ideale pt tine:*si poate parul putin ondulat la varfuri:))eh..:X:X:X:) de imbracaminte nu stiu ce sa zic:))imi plac tricourile:))asa..psihic ?:))auzi pshic bine asa ai zis tu:))esti nebuna ma fatoooooo altceva nu stiu keep reading poate ca de acolo te insipiri:))si sa scrieeeee in continuare poate ca intr-o zi vei fi remarcata aici..sau..in alata parte..new york visu tau=))ambasadoarea lu’ mama sa nu ne uiti atunci cand vei deveni k baba aia poate a avut dreptate=)))ti-a prezis:))=)))hai pa te-am poopat:*:X

…Cristina: deci…….p tine te cunosc inca dinainte d scoala (nu chiar la fel de bine ca Rux,dar mai bine k altii)l inceput te vedeam k pe o tipa zbanghie cu kre faceam tot felu de tampenii dar mai tarziu am vazut ce poate cu adev Anne a mea pana sa ai blog-u asta. nu jtiam k ai o gandire asa profunda(la inceput,sincer,mi s parea k fabulezi),dar am fost surprinsa d c am descoperit!nuj dak iti dai seama, dar liceul te-a skimbat f.mult( nu st in masura sa judec dak in bine sau in rau pt k nu ma amestec in deciziile tale! ai devenit mai matura (treknd q vederea “kktul”j altele kre ne amuza f.mult)) j ti-ai descoperit latura artistik cu kre ne-ai uimit pe toti(iti spun sigur k ai s-o duci bine dak urmezi klea asta ) are dreptate Florin( kre m-a surprins in mod plaqt),dar u pari obijnuita doar din exterior …pt k in interior ejti mult prea complexa pt secolu asta aqm hai sa mai zic j fizik….u nu prea te-ai skimbat k look de knd t cunosc(sau poate k da,dar aqm o suta d ani) j poate o noua freza nu ti-ar strik ,dar nu am nimik de reprosat stilului tau pt k ti s potriveste de minune (poate n-ar strik s o asqlti j p rux,aqm k s nu zici k nu comentez cva )in rest……abia ajtept sa te descopar m.mult(sunt sigura k mai ai cva minunat d aratat) j cred in tine f.mult(sigur nu ma vei dezamagi )ma consider norocoasa k te-am qnoscut j k ti-am fost, sunt j iti voi fi intotdeauna prietena (poti conta pe mine mereu )multumim k exijti j k ne faci viata mai interesanta!!! te iubesc mult(k p o prietena, normal )

P.S:s nu ti se urce l kp (desi nu cred pt k u jtiai ce credem noi despre u). aaaaaaa…..mai e cva: nu mai fi asa modesta (u jtii kre st klitatile tale j tre sa ti le evidentiezi la maxim….pt k ai ce arata)nu tre sa stai in umbra, ci sa iesi in fata sa se buqre toata lumea de lucrurile minunate pe kre l spui j le faci.

Multumesc Cristina! Ca pe o prietena…mha si eu care credeam ca…pfoai…iluzii desarte acuma:))) Si pe mine m-a surprins Florin, gandirea lui, adica nu ma gandeam la asta. E misterios si totodata curios sa afli ce cred persoanele apropiate despre tine. Si eu te iubesc!

…Petra: Ani…[Anne] In ziua cand am cunoscut-o afara ploua.Evident.Statea pe scara blocului cu Ruxi.Eu am iesit din casa cu o fata Adriana…In fine,astea-s detalii…Faza e ca atunci cand am vazut-o mi-am zis ca e psihopata.Avea un ras ciudat si vorbea numai despre spiritism )…Dupa mai mult timp m-am obisnuit cu ea.Dar am ramas la aceeasi idee.E psihopata.:))…Vara asta am stat numai pe banca.Asa,ca pensionarii.Cu cine?Cu Ruxi,Ani,Andreea,Alexandra si Florin.Eu cu Ani ascultam acelasi gen de muzica…Facem misto de Ruxi,ca pitzipoancele,Andreea rade,Ruxi se supara.Ani isi da palme in cap si e cam dusa…Dar merge…Ne mai jucam si badminton…in 6.Cand intra Ani pe teren trebuie sa ne invartim in sensul acelor de ceasornic…Ma rog…Chiar daca nu stie sa joace…Merge,cum am zis si mai sus.Ani da din cap ca o distrusa cand pune Rainmaker pe telefon.Ultima data mi-a dat cu parul in ochi.Ne explica ce ar face ea daca ar castiga la Lotto.”O biblioteca imensa,undeva la subsol,unde sa fie locul meu secret.Si sa am toate cartile scrise vreodata de Stephen King si Lovecraft.Si mi-as face o casa imensa,cu camera mea maaaare de tot,cu multe carti si calculatoare,si CD-uri,etc..Aaa…Si m-as duce la fiecare formatie care imi place,la concert,si mi-as lua bilet acolo,in primul rand.Si as lua autografe…Pfoaaaa” Ruxi vrea o masina,aur,o casa,multe ceasuri si sa nu isi mai lase parintii sa munceasca.Si sa o oblige pe mama ei sa faca scoala de soferi.Ani isi da multe palme in cap si rade.Canta[m] All the Young Dudes Carry the news Bugaloo dudes Carry the news.Nu e asa plictisitor cand stai cu Ani pe afara.Chiar deloc.Mai ales cand isi da parul pe o parte si isi face poze “iemo”…cu botic! Pai…Cam atat…Nu prea am inspiratie.N-are sens sa zic de partea cu Level,ca asta o stie oricine.Si nici de infatisare.Ce rost are?Toti stiti cum arata.

Bhaaa cum poti spune ca nu stiu sa joc? Daca jucam ca handicapatii in 6-7? N-ai vazut ce frumos ne jucam in 2? Hai ca vezi tu azi muscaturi de obraz:)))

…Nila Raluca Alexandra ( Crocodila ):hai ma sa scriu si yo ceva despre Any…k toti aia de my sus pe kre din “coincidenta”ii styu:))).da frate esty frumoasa.buna.proasta.bla bla.la cap fizic esty…perfecta….si sincer vestimentar nu as schimba nimic.doar putin acolo nijte tricouri my siecsi:)).si culori ani culori!!!!.psihic?nu am absolut nik de comentat.styy k swuntem la fel de retardate.[si sa styy k nu voi uita knd era sa kd cu wc-ul tau=)))].la faza cu “caca”nu prea…dar cu Dumnezeu…styy k gandesc l fel ca tine…si sunt aproape sigura k nu numy noi suntem p kktul asta d planta.ba…chiar stai…my sunt si alte planete descoperite.deci un mare cacat.si il vreau aici pe blog pe domnul Pascu=)))).sunt o pacatoasa.:)).de ce?pt k ma intreb dak exista Dumnezeu:))).bine bine bine.m-am abatut de l subiect.deci chiar dak esty o retardata si jumatate yo te iubesc mult d tot si styy asta.:x.

P.S.:te omor dak nu voii azi in trivale.>:P.

hai mori.!.

Te iubesc bha nebuno. Ai uitat sa spui cum ne-am cacat aseara pe banca=)) si cu Alice Cooper- Poison. Si datul din cap:)):))

…Ana ( prietena lu’ Marius)pai….Anne, multe de spus, putine vorbe! Fire rebela, amuzanta, chiar razboinica pe alocuri ea e anne ahh sa nu uitam : doamne, are o pleata divina! o caracterizeaza verbul “a gandi” dar si “a vedea” ..vede pana si cel mai mic detaliu..deh cu lupele alea glumesc desigur. Cand ai nevoie de cineva care sa te amuze cheam-o! nu numa ca o sa t amuze….o sa te sufoci de ras, or sa te doara falcile si burta de ras… se pricepe la asta de minune.

Atunci in parc cu fratele tau bagacios, care tot venea la voi. Mama ce l-as bate:)) Si politistul ala cu burta. Bha, sedinte foto cand? Cu noul aparat?
…Florin: Hmmm…uite ca m-a corupt sa-mi spun parerea despre ea:)) Ce pot sa zic…Pe Ani o cunosc din clasa I si surpriza uite ca si la liceu suntem in aceeasi clasa:). Pot sa spun ca imi place cum gandeste fata asta, bine in anumite privinte, e foarte open-minded. Face o gramada de lucruri pe care majoritatea fetelor nu le-au facut si nu le vor face niciodata, ca sa dau un exemplu jocurile… cred ca stiti despre ce vorbesc:). Deasemenea imi place ca are simtul umorului destul de dezvoltat…ma distrez foarte mult cand ne intalnim. De dimineata am intrat pe blog sa vad ce tampenii a mai debitat Ani si am ramas putin surprins despre posturile cu si despre Dumnezeu:). Majoritatea nu ar indrazni sa abordeze un asemenea subiect dar uite ca mai exista si altfel de oameni. Hmm…cam atat.

Aaa… era sa uit mi-a spus sa-mi spun parerea si din punct de vedere fizic…Ce sa fac trebuie sa respect dorintele fetei ca altfel ma maltrateaza:)):))glumeam. Ok, pot sa zic in momentul de fata ca Ani arata banal… bine se imbraca banal si nu ii place sa stea sa se aranjeze si alte treburi feminine…Poate nu e stilul ei dar e pacat pentru ca “are cu ce”. Oricum timpul va avea grija de toate.

Deci Florin nu e un om ca toti oamenii. El spune ‘Nu’ des. Dar de cand vine p-aici prin cartier, la mine si la Ruxi, pfoai ne distram de minune. Radem ca prostii. Facem poze, bem Cola, viata de traseisti. Stai sa nu-l uit si pe Cipi ca el e PGL-ist. Clanul Zeama.

…Mike: pai sa vedem…Anne…m-a rugat sa scriu parerea mea despre ea…ca mai apoi sa o puna pe blog…oke mica dilema..dar fie sa zicem ca i will play along…so anyway…eu cu Anne ne stim de ceva timp, desi nu ne-am vazut niciodata face to face…si nu cred ca ar fii bine sa ne vedem face to face ca la cat de nebuni suntem amandoi…ar ieshi anarhie totala….so anyway…cred ca de vreo 2 ani ne stim…sincer ceea ce imi place foarte mult la Anne..sunt ochii….au o sclipire aparte..care de fiecare data cand ii privesc ma fac sa zambesc…anyway..Anne e amuzanta mai mereu si ma face sa zambesc….sa ii fie rusine..o sa fac riduri din cauza ei…break…one sec..ma duc sa beau pootzin…sa..back…
stai sa vad ce am scris pana acum…ca am scris fara oprire..mi-am asternut practic gandurile…si amintirile.asa….unde ramasesem…
riduri..da domne..altii fac riduri de la batranete.si eu fac riduri din cauza ei…trecand peste faza cu ridurile ca si asa schimb prefixul anul asta…20 de ani domne..om batran…despre Anne din punct de vedere fizic..nu pot spune decat ca este al naibii de frumoasa….adik..daaamn…nice eyes, nice hair, nice body, ca sa nu mai spun de buze. so anyway…Anne mi se pare matura … pt varsta ei..asa mi-a creat impresia…sper ca intr-o zi o voi cunoaste pe Anne mai bine…si poate ii voi descpoeri si alte calitati…deocamdata asta e tot ce va pot marturisi despre anne…nu de alta dar ma dor degetele….

Multumesc, Mike!:*:X Intotdeauna tu.

…Bobo: Erm, Anne…lol…Anne!
Cum am mai spus, am cunoscut-o pe mess. Mi-a dat add pentru ca postasem pe LEVEL de Penumbra Overture aaand stuff.
Pentru o zi am crezut ca-i psycho, dar…aveam ‘mai multe’ in comun si am inceput sa ma inteleg destul de bine. Radem, plangem, injuram, facem multe (chiar daca va ganditi si la prostii).
Aaa, stai ma ca ea vrea parere. Are ochii, uneori mari,anime… ceea ce-i destul de cute, ca sa nu mai spun de…cum arata (yoo’r russian,right?)
Mare survivor, scapa din toate situatiile grele. Satanista, nu mananca pisici moarte (yet, lol). La inceput cand am vazut-o,credeam ca are 18-19 ani
E vorba aia “nobody’s perfect” da’ la Anne, te mai gandesti. Da, si stiu ca toata lumea vrea sa o intalneasca FACE to FACE( sau PvP bwahaha).
…sincer,nu stiu ce sa mai spun…great person, and friend.

Loool, la prostii virtuale=)). Deci… cand o sa te insori neaparat voi veni la nunta ta, sa bagam filmarile alea bengoase si melodiile la chitara. Si sa jucam sarba. Sa mai vii si tu in Romania asa din cand in cand, sa nu ne uiti dracu’ p-astia greii d-aici, de la negru de fum. Multumesc inca o data caci ti-ai spus parerea si ma rog stii tu…

…Marco: I have a strange feeling of deja vu… n-am mai facut asta si anul trecut? Oh well. Anne – fata cu jocurile, fata cu cartile, fata cu rockul, fata cu satanismul, fata cu misticismul, fata cu cracii… DA, TREBUIA S-O INCLUD SI PE ASTA, I’M FUCKING PERV, SI? De multe ori m-am gandit serios daca fatuca asta are probleme psihice, dar nu cred ca e cazul. Are probleme de alta natura. Atat.

Restul vedeti ce ziceti de ea, ca va bat.

Oh da! Dur! Asa! DUR! Aaaaaaaaaaa… Toata lumea se gandeste numai la prostii. Mai ales Bobo. Ce-aveti fratilor?

…Marius:Anne… una dintre cele mai importante persoane din viata mea… prima data… ne-am cunoscut la examenu de germana la bilingv… eram dupa qm bine stiu unii, cu picioru “de gat” ma rog… Anne, la prima vedere, in perspectiva mea era usor nebuna as putea spune f baietzoasa (cum e si acu) dar se vedea ca e f de treaba si asa e si acu… ma rog… a trecut vacanta… ne-am reintalnit… ne-am cunoscut mai bine si acu ne intelegem extraordinar d bine.. app anne facem faza cu chitara bine? te iubesc bha

Cand era sa ma dea Sutan afara din examen! Bine, nu am voie sa spun ca cine stie ce se intampla. Tu stateai in spatele meu. Hmmm…pe primul loc e Ana, prietena ta, o s-o pun si pe ea sa scrie, apoi parintii…si apoi EU. Da, anul asta nu vom mai manca la liceu, ne facem sendvisuri cerem bani prin clasa:)):)), nu, nu cerem si ne luam chitara. Defapt chitari. Cum dracu’ o fi.

…Alex Cretzu: esti gay, esti travestit si gay. daia te iubesc. zici cateodata lucruri scarboase si imi place. pai te-am cun in cls a 9a,  mai precis tu miai luat id de pe hi5. asta a fost un caz in care hi6 a facut o prietenie. in rest e un loc unde itzi pui ultimele poze “trve” si gay . din prima zi cand am vb parca ne cunosteam de o viatza. am vb cred ca 2- 3 ore.  si am vazut ca avem unele chesti in comun ceea ce era marfa, ca avema despre ce vorbi. mai e un pic si se face un an de cand te stiu. si a fost foarte tare. miai dat blazing angels sqadrons

sl@sh Maiden: sami bag pwla ce ma ofticam cand luam o misiune a 2 a oara)
sl@sh Maiden: ca ma bateau aia
sl@sh Maiden: ceeea ce nu era deloc placut
sl@sh Maiden: da asa sa revenim
sl@sh Maiden: esti perversa cateodata)
sl@sh Maiden: un pic sarita de pe fix ca si mn
sl@sh Maiden: cam atat Esti fff ok de teaba
sl@sh Maiden: ma enervezi cand ma pui sa dau comm si eu am treaba
sl@sh Maiden: atat

…Florin ( Kafka ): :)…Anne…am cunoscut-o pe un forum…( e secret) )…la inceput am fost ”porc”…era prima fata pe forumul nostru de IT…apoi i-am cerut id-u…m-a impresionat poza ei de la avatar…nu pot sa o descriu…intr-o fraza…doar in cateva cuvinte…intelegatoare, matura, la inceput ma asteptam sa fie un pic mai ”copila”?dar am ajuns sa o cunosc mai bine…si sa ma simt degajat in convobirile care le avem si le am cu ea pe messenger…:)…e clar…e o fata mai speciala…in sensul bun…cel mai mult m-a impresionat….cand am intrebato:Anne ai fi acceptat sa fi iubita mea…daca am fi fost in acelasi oras…din momentul acela am inceput sa o simpatizez si mai mult…de obicei fetele se joaca cu baietii…ea nu e asa…e o tipa pe cinste…are si un mare talent la scris…;)… caracterul ei…nu o pot incadra intr-o anumita tipologie…dar…e o fata deosebita…si imi place sa discut cu ea…;)…cam atat…eu nu ma pricep la scris…;)…kafka…va saluta )…

Multumesc inca o data, pentru tot. Ai grija de tine, si elibereaza-te de energiile negative.

…Dumnezeu. Toata lumea a auzit de Dumnezeu. Cine/ce este el?
- Creatorul omului. Cum a fost creat omul? Nimeni nu stie asta. Religia si stiinta se bat cap in cap. Religia sustine ca omul este creatia lui Dumnezeu. Stiinta e aproape sigura ca omul se trage din maimuta, doar fiindca acele animale seamana cu noi. Care e adevarul? Nu stim. Inca nu exista nimic 100% plauzibil. E ca si cum te-ai intreba cum a aparut Universul, iar un tampit s-ar uita la tine, preligandu-i-se saliva din gura, pentru ca habar n-are ce sa spuna. Unii iti vor spune ca Universul a existat dintotdeauna, pentru ca D-zeu l-a creat. Bine, bine, dar eu am intrebat cum a aparut. Nu cine l-a ‘facut’.
…Si pe D-zeu cine l-a creat? Voi nu intelegeti chiar nimic? Nu va trece prin cap ca D-zeu nu exista si nu a existat? Totul a fost o acoperire, pentru ca nimeni nu stie cum a aparut omul. Cine l-a inventat pe asa zisul Dumnezeu, a fost un om mare. Admir persoana asta. Pe toti v-a facut sa credeti in el. Chiar si pe mine. Si pe tine. Toti am crezut in Dumnezeu. Dar unii, sunt mai arsi la tartacuta si isi cam dau seama cum sta treaba. Ca totul este o minciuna. Biblia. Cine o fi fost si ala care a scris prostia asta, ca si-a batut joc si cu curu’ de voi. Ati inghitit galusca. Voi nu va dati seama?! Daca nu vi se spunea de D-zeu, habar n-aveati de el. Omului i-a fost intotdeauna frica de adevar. Asa ca a zis sa inventeze dracu’ ceva. Si ia uitati unde am ajuns, fratilor.
…Dar totul este in mintea voastra. De ce D-zeu nu are un singur nume? A? Zi! De ce in fiecare tara e un altfel de D-zeu? Nu ar trebui sa fie doar unul singur? Nu vi se pare cam dubios? Cred ca nu. In fine.
…Sa vorbim de subconstientul vostru. Cand te indrepti spre biserica, automat in mintea ta se schimba ceva. Te gandesti ca lucrurile vor fi mai bune, ca D-zeu te va ajuta, etc. Intri in biserica, deja te simti in al 9lea cer. Spui o rugaciune. Te rogi, nu stiu ca sa ti se intample. Subconstientul tau lucreaza. Mai aprinzi si o lumanare, esti fresh. Deja ti s-a luat o piatra de pe inima, te simti relaxat, linistit, cu un chef de ’zilele vor fi mai bune pentru mine’. Defapt tu iti induci in subconstient o stare de bine, o gandire pozitiva. Esti fericit. Dupa 1 zi, 2, 3, un an, rugaciunile se indeplinesc, pleci din biserica fericit, ii multumesti lui D-zeu ca te-a ’ajutat’, gandire pozitiva, etc. Anii trec.
…Dar tu nu iti dai seama, ca aceasta autosugestie te face sa te simti bine. De exemplu ai un examen. Mergi la biserica, te rogi, esti convins ca D-zeu te va ajuta. Oricum pentru aia mergi, cica sa-i ceri ajutorul. Bun. Te duci acasa, inveti super-bine,, dai examenul, treci, ii multumesti lui D-zeu. Dar defapt, TU ai fost propriul tau D-zeu, pentru ca ai invatat. Daca nu invatai, mai treceai examenul? Tu ai muncit pe branci, pentru a trece de acest hop, nu D-zeu. Dumnezeu nu exista. Sau daca ai la serviciu mult de munca mult de munca, te rogi: ‘ Doamne, ajuta-ma, da-mi puterea sa termin mai repede!’ Nu-mi spune tu mie, ca stiu. Asa faci. Faza e ca vei termina mai repede, crezand ca D-zeu te va ajuta. Insa Doamne-Doamne e in mintea ta, un personaj imaginar, el fiind un nimic. TU esti forta. Atata timp cat tu iti vei da o stare de bine in minte, iti va folosi enorm de mult. Exact ca efectul Placebo. Dar asta e efectul D-zeu! LOL

Va urma ca mi-e lene sa mai scriu.

…Plangeam de-a binelea. Lucrurile nu erau atat de grave…dar imi pierdusem cumpatul! Nu gaseam nici un cuvant potrivit si vroiam sa-mi apuci bratul, sa ma intrebi mai mult, sa ma mangai.
…Nu-mi terminasem niciodata fraza si asta ma exaspera. Devenisem nervoasa. Imi treceau prin minte intamplari si vise retrase, care ma impiedicau sa am mai mult curaj in mine. Daca as stii ce sa-i spun! Ceva care sa nu fie o prostie…
…Mergeam destul de departe, cu pasi rari, timizi. Eram inca tanara pe-atunci. Ce dracu’ spun? Ce dracu’ m-a apucat?
…Era un noroi groaznic pe strazile astea pustii fara trecatori tabaciti. Undeva…natural…cateva minute…stiti…Incepuse sa-mi fie teama, o teama stupida, fara sens. Ma plimbam si nu stiam ce se va intampla cu mine, unde voi dormi, unde voi manca…
…M-am cutremurat toata. Incepuse sa bata vantul. M-am oprit brusc. Imi muscam buzele. Eram ametita. Am intalnit un taxi la capatul strazii. Nu izbuteam.
…Plimbarea mea pe strada umeda si nostalgica mi se parea cunoscuta. Parca…toate lucrurile s-ar mai fi intamplat odata.
…Am inchis ochii si mi-am rezemat capul pe perna. Asa zaceam eu pe patul tare, cu capul plin de ganduri…

…Fiecare soapta. Fiecare zgomot. Fiecare tipat.

…E necesar sa spalam ferestrele din cand in cand. Dar sa nu dam pe din-afara, ca apoi se-mpute treaba. Postasul fuge cu pensia maica-tii si se sclerozeaza. Ce vei manca apoi? Rabdari prajite? Ei comedie!
… Daca nu stii despre cine e vorba, nu-i nici o problema. Iti imaginez. Acum puteti impartasi intr-o clipa momentele pretioase. Le transferi pe PC si le trimiti sub forma de e-mail. Nu conteaza cat de departe esti, veti fi mereu apropiati.
…Vestea buna e ca poate citi. E un fel de dimensiune la mana a doua pentru diversificarea casei. Ai proiectoare panoramice LCD, ecrane clasice, casetofoane deck, playere DVD,…etc. Deja incepi sa te luminezi. E vorba de cocina in care iti manglesti viata de nepasator. Acum esti liber sa alegi ce te reprezinta mai bine.
…De aceea, eu, Ani ( Anne ), iti voi oferi o larga gama de modele ( beleste bine ochii ) pentru a se incadra perfect in stilul tau de viata cacacios. Am un limbaj foarte adecvat pentru aceasta mana de tarana. Fie ca e vorba de o canapea interesanta sau de un scaun de pe vremea lu’ Hitler, o simpla masuta de cafea, cu imprimeuri florale ( sa nu uitam mileul tricotat de bunicul tau veteran, pe care ti l-a lasat mostenire ) sau niste rafturi masive de reviste porno. Acum o sa-mi scoti ochii, cu internetul, dar nimic nu se compara cu o revista, atata timp cat o tii in mana, o atingi, o mirosi.
…Frumusetea fiecarei zile… sta in detalii. Si aici nu ma refer la reviste. Ma refer la viata de zi cu zi. In imaginea de sus observam finetea curburii a celor mai luxoase acustice. In imaginea de jos privim a doua generatie de roboti portabili cu radio casetofon.
…Unde imposibilul devine posibil, creativitatea devine un confort plin de emotie. Poti modela acest micro sistem futurist pentru a-ti satisface gusturile din panoul frigiderului.
…Hai gata ca aici nu-i platforma perfecta pentru o larga conectivitate la experimente PlayStation.

…Ma trezesc. 10:36. Suna telefonul. E Ruxi.
- Da, Ruxi.
- Ani, te-am trezit?
- Nu, acum m-am sculat.
- Te-am trezit eu?
- Nu mha, acum m-am sculat, serios.
- Vii si cu mine la dentist?
- Azi?
Discutia continua pe tema asta…
- Ne intalnim la 12.
- Bine, la 12 fix esti jos.
- Ok, te pup, pa.
- Pa. ( am spus eu )

…Pana la ora 12, am mancat. Si m-am uitat la televizor. Si m-am imbracat, uitasem, ca doar nu mergeam in curu’ gol. Cobor scarile, deschid usa, ma suna Ruxi.
- Vezi ca sunt la bloc.
- Gata, cobor si eu.
…Coboara Ruxi.
- Ani…hai cu mine la Margareta, ca m-a trimis Bulaca sa-i iau acetona.
- Vai de capu’ nostru.
…Luam noi acetona, pornim la drum. Ruxandra imi povestea visul ei, cosmarul ei de temut in fata Intunericului. Eu o ascultam. Pana la urma am ajuns. Ne asezam…ce dracu’ erau ma alea? Un fel de scanduri de lemn. DA! Am baut apa…apa foarte rece si ne-am uitat pe revistele din cosulet: Tabu, Tango, Unica, etc. Ruxi cauta un ceas. Il gaseste. E de la Calvin Klein. Imi place si mie. Imi paseaza revista.
- Ani, rupe si tu foaia aia.
- Ce dracu’ ai fata? Nu o vezi p-aia din dreapta?
- Aoleo, asa e.
Radem amandoua. Radem mai tare.
…Ii pasez revista. Ruxi incearca sa faca o schema pentru a rupe foaia, dar in zadar, trece o asistenta. O arunca inapoi in cosulet.
…E randul ei, acum. Imi lasa geanta. Nu stiu ce dracului poate face ea cu o ditamai geanta de plaja (asa arata, parca e de plaja), dupa ea. Are telefonul, un parfum, un evantai rupt si nu mai stiu. Ba nu, gresesc, 2 telefoane.
…Eu am un rucsac micut, cu telefonul, 2 pixuri si o agenda.
…Scapa Ruxi.
- Ani, acum vom merge sa luam niste covrigi, de sus de la izvor.
- Unde mha?
- De la izvor mha.
- Aaaa…
… Ajungem acolo.
- Ii ceri 2 covrigi la 4 mii si doi la 6 mii. In 2 pungi.
- Cat face? In 2 pungi? Pai zice aia ca fac misto de ea.
- Douazeci de mii. Ah, tot eu stiu matematica.
Imi vine randul. Unei babe ii cad banii. O ajut. Imi multumeste. Dupa cum ziceam, imi vine randul.
- Vreau si eu doi la 4 mii si doi la 6 mii. In 2 pungi, VA ROG!
Se cam uita tanti la mine chioras…
…Ardeau. Dar ardeau. Incep sa rad cu Ruxi. Pasam un covrig la 4 mii in punga cu cei doi la 6 mii. Apoi pe cel la 6 mii, la cel de 4 mii, care ramasese in punga. In mijlocul strazii, bineinteles, sa dea si masinile peste noi.
Pe la posta, un bou cu masina se apropie de noi. Nu stiu ce a zis, dar eu pe o voce de retardate spun:
- Vai de capul tau, bha!
…Pana la urma, ajungem la bloc. Ne oprim la scara mea, banca mea. Mancam covrigei. Ma striga Andreea:
- Ani, vrei s-o vezi pe Sonia?
- Da.
Vine si Sonia. Nu ne mai vazusem de 2 ani. Stateam noi pe banca, vorbeam, Sonia:
- Esti cam ciudata, Ani.
- Ba nu, e perfect normala, spune Ruxi
- Daca stai cu ea te obisnuiesti, asa suntem si noi.

Ruxi incepe sa cante: „ Suna-ma noapteaaaa, dar pe la douaaa, cand poezia, e aproape noua”. Imi trag o palma si o corectez: CAND POEZIA PARE MAI NOUA!

…Ruxi pleaca. Raman cu Andreea si Sonia. Din instinct ma uit pe strada. Il vad pe Mihai cu inca un tip. Alerg. Il strig. Tocmai dadea coltu’.

…Se opreste. Se uita. Langa el, Andrei! S-a tuns! E chel! Hahaha! Dar ii sta bine. Ne-am imbratisat toti, ne-am pupat, iiiii! Se uita si lumea la noi, dar ce mai conta. Voi nu ii cunoasteti pe Mihai si pe Andrei? Cantam cu ei in sala de repetitii bhaaa. Chiar mi-a parut bine ca-i vad. Ei fac scoala de soferi impreuna, mergeau la CNCD nu stiu ce sa scoata.

Andrei: Ce pleata ai! De ce ai pleata mare?

Mihai: Chitaristo, mai canti?

…Nu v-am zis, dar ne aflam in spatele blocului mei, sub un nuc.
- Eu stau la etajul 4.
- Aaa da?
- Da. Sa nu ne deplasam prea mult, ca poate fumeaza tata.
Atat mi-a trebuit. M-au luat nebunii in brate si s-au oprit fix la linia peretelui de langa centrala. Cine stie, cunoaste! Am mai stat de vorba putin, ne-am imbratisat, pupat, ritualul nostru, deh si am plecat la banca.
Am mai stat 5 minute si am intrat in casa. Plictiseala…

P.S: Ma anuntati si pe mine daca vine Victor. Olololololol se face coada la usa lui!

…Futu-i mortii, ca de fiecare data cand dorm si eu, trebuie sa intre cineva la mine in camera, sa tranteasca usa si sa se auda chitara. Si nu numai. De fiecare data!

…M-am gandit s-o duc la tara. O dau dracului si gata! O pun in pod. Chitara clasica…mdeah… a mea e prea clasica, tampitilor! Nu e buna de nimic. Am corzi de acustica, ganditi-va si voi putin cat de jaf poate sa sune asta. Mi-a mai acordat-o si Cipi in Re major, sau minor…ca in Mi, draci, nimic. Domi cica vrea sa faca din mine o chitarista, lol. La chitara pe care o am…sunt sigura 100% ca o sa fiu ca Herman Li ( sper sa vada si Marius asta ).

…Eu am aflat ceva. Ca e marti. Si ca am luat-o razna. Nu-i nimic nou sub soare.

…Sambata plec la tara. Daca am loc, imi iau chitara. Tot e ziua lu’ Adi, i-o fac cadou ).

…Hmmm…….ce-am facut ieri? Am iesit pe-afara. In fiecare zi ies pe-afara. Unde stau? Pe banca. Cu cine? Cu Ruxi, Andreea, Petra si Tudor. Frate, de cand am luat vacanta, numai pe banca stau. Pfuuu…e cald. Ieri am jucat carti, pe patura Ralucai. A fost interesant. Mi-am rupt curul putin, i-am dat una Ruxandrei, dar daca ea e vaca, tipa! Am facut si poze… dusa de Petra m-a udat…

hell_girl_ptr: mama ce misto ti-am dat aseara
hell_girl_ptr: seringa aia in mecla
hell_girl_ptr: a fost penal
Anne: te-ai cacat pe tine
hell_girl_ptr: m-am pisat pe mine de ras
Anne: stiu
hell_girl_ptr: io voiam sa iti dau pe gat
hell_girl_ptr: am nimerit direct in fata
Anne: daca ai fost dusa
hell_girl_ptr: da’ tu nu ai vazut
hell_girl_ptr: cum a tasnit
hell_girl_ptr: apa
hell_girl_ptr: din oglinda ochelarilor
hell_girl_ptr: ca in desenele animate a fost
Anne: trebuia filmat
hell_girl_ptr: da

…Am facut poze cu Ruxi. Cand ne strambam. E haios, atata timp cat nu-ti vede lumea fata in momentul schimonoselii. Si totusi…e misto sa stai pe banca. La noi pe banca, pe aleea Livezilor. Si sa canti All The Young Dudes, Carry The News, Bugaloo Dudes, Carry The News. Si Ruxi sa-si dea cu pumnii in cap, auzind asa ceva.

…Azi ies la ora 5. Bine, s-ar putea sa fie 5:15, cam ceva de genu’ asta, in caz ca am probleme de natura fiziologica. Ce? CE? CE-AM FACUT?

…Hai ca-i bine. Da. E o zi frumoasa azi. Pentru ca te iubesc.:D

PP.SS: Sa pun si cateva poze de ieri; a fost ideea Petrei cu apa.

…Stiu ca nu ai 3 luni de concediu. Cunosc senzatia de panica pe care nu o poti controla cand timpul e prea scurt. Banuiesc cam cata cafea bei, ca sa uiti de oboseala si imi imaginez cam cat fumezi cand esti stresata. Stiu cum e sa adormi si sa te gandesti care e solutia cea mai buna pentru proiectul la care lucrezi. Stiu ca nu iti place munca pe care o faci sau, daca nu esti pasionata, macar iti pasa de ceea ce nu se intampla la serviciu. Esti acolo, trup si suflet, gata sa sari in ajutorul celorlalti, pentru ca totul sa iasa prost. Asa ca tine.

…E normal sa-ti doresti sa fii un nimeni, sa lenevesti pentru a ajunge mai sus, sa vrei totul mai repede. E normal sa fie asa cand, dincolo de banii care inseamna totul, dar de care totusi nu ai nevoie, intervine plictiseala. Exista insa si reversul medaliei de bronz. Stiu ca pisica, cainele si purcelul te asteapta acasa. Stiu ca uneori pleci seara in oras si te simti prea bine cand gandul iti zboara la ce nu ai facut in timpul serviciului sau la o ora de somn in plus.

…Nu, nu fac pe atotstiutoarea. Dar acum, cand scriu randurile astea, mi-am aruncat ochii pe ceasul agatat de perete. Stop! Pana aici, ca doar a venit vara. E timpul pentru o schimbare. Trei luni. Fara concediu.

…Pe scurt, traieste-ti viata. Orice-ar fi. Fa-ti de cap intre 5 si 9. Iar asta, fara sa stai sa despici firu-n patru. Fa ceea ce simti si vei avea o vara de neuitat. Hai cu mine pe drumul spre libertate! E gratis.

De ce am scris toate astea? Pentru ca pot.

…Se insela cu nonsalanta. Mergea incalcit si se gandea la ziua de maine. Bause prea mult. Oare?

…Vedea o periuta de dinti, un pantof, si o bucata de ureche. Pentru mine e normal. Le pot combina, pana cand ies 3 perechi de slapi cu extensii. Oricum, adevarul este, ca aerul s-a schimbat demult. Nu mai intra in camera atat de repede, ca acum 79 de ani. A trecut o vreme de atunci. Lumea s-a schimbat si parca totul pare periculos. Periclitarea unei masti de maimute isi schimba sensul cand o intorci la 371 de grade, latitudine sud-vestica de Ecuator. Grav.

…Cutii rosii stralucesc pe automatul de bere spasmiodica. Banuiesc ca de-acum incolo vor disparea inexplicabil. Dar sa purcedem curajos pe aleea cu flori de liliac. Ce ecran mare! E o chestiune de acceptare pentru un ritm imprevizibil de alunecos. Treaba asta e toxica, presimt eu. Si cand zic asta, vorbesc foarte serios, nu iau omenirea la misto. Merge drept spre mine, ma rog, cat poate de drept. Era beat! Ati uitat?

…Hai ca imi place. Cizelam cat se poate de mult si cutreieram halele fara lumina. E un fel de ‘’street winsdom”. Dai de crapa, dar degeaba. Nu crapa. Curg ideile ca pe Arges si nimeni nu intelege.

P.S: Ati mers la Carrefour? Sau sa-i zic Jupiter City, Jupiter Draci?

Pi.Es 2: La Multi Ani, Roxana!

Poveste din timpul statului in banca. Scrisa de Sorin. Cat i-a putut si lui sa-i bese creierul.

…Azi e vineri, mai e o saptamana, proasta de Ani sta langa mine sa invatam ( cica ) sa trecem clasa. (Eu n-am nevoie sa trec clasa, tu trebuie, tampitule!). Dar degeaba. Am chiulit dreacu tot semestrul ( Cine te-a pus?) si in 2 saptamani am luat 4000 de note ( ai vrea tu). Mai am sa trec la Mate, Fizica si logica. A dreacu’ Batman nu ma trece ea pe mine, cu cearcanele ei. ( Totusi, cu balariile pe care i le-ai cumparat, te-a trecut, da-te-n cacat).

…Ma rog, ne mai povestim de la examen, de cand copiam ca prostii ca sa nu nimerim prin Petrol, dreacu’. ( Bha, eu n-am copiat. Nu l-am prins pe profu’ ala de sport ca sa-mi dea ocazia. Dar totusi, suntem in Bratianu!). Da’ asta e. Fugim de parnaie ( Scoala 10 n-a fost parnaie, am avut noroc ca prostii) dam peste alta ( comunista ), mai cade si pe noi ( Bha, cu asta sunt de acord. A cazut tavanul de la Laboratorul de Franceza, apoi ala de la baie, eheee). Suntem vai de steaua noastra.

Msg: Ani, ne-am dat dreacu!!! ( Parca asa mai merge)

…De la anu’ cred ca vin deghizat, sa zica astia ca sunt preminat, sa nu ajung ca Perfuzie ala de Vali, sa dau in toamna. Da’ noi tot prosti ramanem. ( Saracu’ Vali, mi-e mila de el, dracu’ a fost coleg din generala cu noi)

…Acu’ Ani se gandeste: Ha, Ha, Ha, trec clasa, sunt o smechera!!! Eu, de colo: Taci dreacu, ca la anu’ ramanem repetenti! ( Taci tu dracu’, ca nu ramane nimeni, eu in nici un caz:))

…Pe scurt se cam incheie scoala si noi o sa puneam untura pe ea, s-o manance cainii. Din liceul asta or sa iasa numai instalatori, zidari, fierari, ca mai toti raman corigenti, ai reaq profi ( troli ). ( Hmmm…mi se pare mie, sau nu apreciezi faptul ca suntem la cel mai bun liceu din Pitesti?)

…Aniiii, continuam alta data.